ISTORIC
- Scurt istoric al localitatii
Vechimea locuirii in zona merge pana in preistorie. Cercetari amanuntite si periegheze au permis cunoasterea acestui fapt. Descoperiri arheologice importante dateaza insa din antichitatea daca si daco-romana : inscriptii, fragmente ceramice si de statuete, urme de asezari etc.
Atestarea ca asezare este legata de anul 1774, cand este amintita in componenta noii comune Edilchioi (Miristea), cu denumirea de Enge-Mahale / Mahalaua Ascutita alaturi de localitatile : Edilchioi, Uzumlar (Lungeni) si Amzacea. Evenimentele majore ale epocii moderne (razboiul de independenta si revenirea Dobrogei in granitele romanesti in 1878), nu au adus si modificari in organizarea admistrativa a comunei Edilchioi.
Dupa anul 1916, Enge-Mahale devine resedinta de comuna si pastreaza in componenta sa administrativ-teritoriala si localitatile Uzumlar si Edilchioi. In anul 1902 se construieste o scoala in Mereni, iar in 1930 si in Lungeni. In anul 1925 se construieste si localul primariei, actualul sediu al primariei comunei Mereni.
In anii 1929-1930, prin noua lege administrativ-teritoriala, Enge-Mahale devine Mereni (Edilchioi este Miristea si Uzumlar, Lungeni). Fiecare avea administratie proprie si centrul de comuna era localitatea Topraisar. Aceasta situatie a functionat pana in anul 1932, cand a luat fiinta din nou comuna Mereni cu satele Lungeni si Miristea.
Autoritatile comuniste hotarasc in 1950 o noua organizare administrativa, prin unirea comunei Mereni cu comuna Osmancea (atestata documentar in 1877 si avand primarie contruita in 1882, trei scoli – doua turcesti si una romaneasca construita in 1896, trei geamii). Sediul noii comune este stabilit in Osmancea pana in 1981 Activitatea de extindere intravilana a localitatii Mereni a inglobat localitatea Lungeni, astazi un cartier. In 1965 se construieste magazinul mixt in Mereni.
Incepand cu 1981, localitatea Mereni isi recapata importanta de centrul comunal. Noua comuna Mereni avea in componenta noi sate, Baraganu si Lanurile, detasate in 2002 prin referendum.[1]
Astazi, Mereni este centrul comunei alcatuita din Miristea, Osmancea si Ciobanita. Din punct de vedere administrativ este situata in judetul Constanta, la aproxmativ 40 km de municipiul Constanta si 20 de Km fata de primul oras, Techirghiol. Din punct de vedere geografic, localitatea Mereni este situata in Pod. Negru Voda din cadrul Pod. Dobrogei de Sud. Regiunea are un relief format din platouri intinse cu un mare potential agricol. De altfel, terenurile agricole reprezinta principala resursa si baza economica.
- Prezentarea etnica si confesionala a populatiei localitatii
Mersul istoric pe drumurile Dobrogei au contribuit la realizarea mozaicului etnografic al regiunii : “ … harta etnografica a provinciei [Dobrogea] este un adevarat mozaic (…) o Europa si o Asie in miniatura; un urias muzeu etnografic viu – iata icoana rezumata a lumii de la gurile marelui fluviu [Dunarea]” [2]
Populatia localitatii Mereni prezinta o varietate etnica si confesionala – ca de altfel intreaga regiune Dobrogea. Alaturi de romanii majoritari traiesc si turci, tatari etc iar religiile reprezentate sunt crestinismul ortodox, islamismul si confesiunea adventista.
Ocupatiile predominante sunt legate de agricultura, individual sau asociat, pe camp sau in curtea proprie (cultivarea plantelor, cresterea animalelor, legumicultura, pomicultura, viticultura, mai rar apicultura). Mestesugurile sunt slab reprezentate (cel mai adesea tamplarie), iar comertul e reprezentat de micii proprietari de magazine universale si vanzatori.
- Scurt istoric al Scolii Mereni
Am mentionat in istoricul localitatii ca primul local de scoala romaneasca este construit in 1902. In zona comunei, Scoala Mereni nu reprezinta nici prima scoala (cele turcesti sunt atestate dinainte de 1878) si nici prima scoala romaneasca (la Osmancea s-a construit in 1896).
Constructia sau mai bine spus temelia acesteia este nucleul scolii din zilele noastre[3]. O alta scoala a fost construita pe raza localitatii Lungeni in anul 1930, constructia fiind dezafectata dupa inglobarea in localitatea Mereni. Alte scoli au fost construite la Ciobanita si Miristea, ultima desfiintata la sfarsitul anilor 70[4], ca urmare a demararii proiectului dezafectare a localitatii din anii 1980-1989[5].
In perioada comunista denumirea oficiala era de Scoala Generala Mereni (chiar si in anii cand au functionat clasele a IX-a si a X-a), Scoala Generala cu clasele I-VIII Mereni. Denumirea se perpetueaza si dupa revolutie. O hotarare a Consiliului Local face ca scoala sa numeasca “Nichita Stanescu”. Interesanta este povestea alegerii acestui nume asa cum este cunoscuta in lumea scolii noastre[6]. Consilierii locali au descoperit ca pentru o foarte scurta perioada, mama poetului a locuit in sat. Nu se cunosc conditiile sosirii si nici ale plecarii.
In anii 2002-2003 scoala devine centru coordonator pentru institutiile de invatamant preprimar, primar si gimnazial din comuna, cu denumirea de Scoala cu clasele I-VIII “Nichita Stanescu” Mereni.
De la inceputul anului scolar 2012-2013, prin ordin ministerial are o alta denumire pastrata pana in prezent, si anume Scoala Gimnaziala “Nichita Stanescu” Mereni.
[1] Strategia de dezvoltare locala a comunei Mereni 2007-2013, intocmita de Cornelia Valcu (functionar Primarie) si coordonata de Gheorghe Chiriac (primar)
[2] Constantin Bratescu, Populatia Dobrogei in 1878 – 1928 Dobrogea. 50 de ani de vieata romaneasca. Publicatie tiparita cu prilejul semicentenarului reanexarii Dobrogei, Ed Cultura Nationala, Bucuresti, 1928, p. 209 si urm.
[3] Interviu d-l Ciurea Dumitru
[4] Interviu d-l Toma Ion
[5] Strategia de dezvoltare locala a comunei Mereni 2007-2013
[6] Interviu Avramescu Elena; Interviu d-na Melente Miea